Asociatia Pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) îşi orientează distinct activitatea către susţinerea specifică a dezvoltării economiei, într-o perspectivă fundamentală pe actualitate şi prefigurată printr-o serie de repere din zona investigaţiei ştiinţifice. Construirea de produse de cercetare, în concordanţă cu tendinţele mondiale, deschise către principalele probleme ale economiei României şi comunicarea acestora publicului interesat, se conturează ca repere ale activităţii curente şi de perspectivă a ASPES. 

Pe aceste coordonate, într-un moment de intensificare a interdependenţelor geoeconomice şi geopolitice, ASPES îşi îndreaptă atenţia spre o temă critică: recurenţa fenomenelor care fac parte din peisajul unei crize economice globale, precum cea care a debutat în anii 2007-2008 şi posibilitatea unei recidive în 2016. Se repetă scenariul crizei? Unde s-ar regăsi România în acest context? Ce ar trebui să facă? Ce face în realitate? Sunt câteva întrebări cărora le-a dat răspuns prof univ dr Mircea Coşea în conferinţa susţinută sub egida ASPES. 

„Se vorbește din ce în ce mai mult despre declanșarea unei noi crize economice și financiare la nivel mondial. Factorii care ar contribui decisiv la aceasta ar fi scăderea dramatică a prețului petrolului, încetinuirea ritmului de creștere a economiei chineze și devalorizarea competitivă. Ultimul Forum Davos și-a axat în bună parte tematica pe problematica unei viitoare crize, preluând accentele apocaliptice ale dezbaterilor începute încă din a doua parte a anului trecut”, a observat cu acest prilej profesorul Mircea Coşea. 

Există opinii potrivit cărora o eventuală nouă criză reprezintă doar un alt episod dintr-o secvenţă „cilică” conjuncturală – criză, depresiune, înviorare, avânt, după cum nu este deloc de ignorat explicaţia conform cărea economia mondială intră într-o stare de „decadenţă” istorică provocată de epuizarea actualului model de creştere. Printre argumentele acestui din urmă diagnostic figurează scăderea potenţialului progres tehnic de valorificare din ce în ce mai eficientă a factorilor de producţie, efectele dăunătoare pe care procesul prelungit de reducere a gradului de îndatorare le are asupra creşterii economice sau lipsa de investiţii susţinute în politici de mediu şi climă la nivel global. 

Profesorul Coşea a conchis: „Explicaţia crizei poate fi ciclică sa de orice alt fel, dar, indiferent de acestea, ea exsită şi îşi va face apariţia aproape sigur în a doua jumătate a lui 2016 şi în România. Omului de rând îi va fi indiferentă explicaţia, dar nu-i vor fi indiferente efectele crizei asupra vieţii sale. Pentru decidenţii politici, situaţia este însă diferită. Ei ar trebui să fie atenţi şi la explicaţii fiindcă numai aşa ar putea înţelege ce au de făcut”.