Stimate Doamne, Stimaţi Domni, 
Este o mare plăcere pentru mine să fiu astăzi aici, alături de dumneavoastră. Am auzit o mulţime de lucruri despre România de la predecesorul meu în funcţia de comisar pentru agricultură, dl. Dacian Ciolos, precum şi de la actualul comisar pentru politici regionale – dna. Corina Creţu şi am fost dornic să vizitez România chiar de la începutul mandatului meu. Acum, când cea de a doua zi a vizitei mele aici se apropie de final, pot spune că am o imagine mai clară a unor lucruri. Plec cu impresia că există aici un enorm potenţial – în special în economia rurală. 

Înainte de a fi Comisar european, timp de 32 de ani, am fost reprezentant ales într-o circumscripţie rurală în partea de sud a Irlandei. Când am fost ales, în primul mandat, am avut probleme serioase cu creşterea economică şi cu migraţia din regiunea noastră – în special în rândul tinerilor. Pentru rezolvarea acestor probleme, de-a lungul anilor, am beneficiat de o gamă largă de programe de finanţare, naţionale şi ale UE. Astfel, am beneficiat de fonduri, prin programe de politică regională, destinate infrastructurii. Fiind o circumscripţie rurală, cu activitate intensă în domeniul agriculturii, am beneficiat de un sprijin suplimentar asigurat de PAC. (...) 

În sistemul plăţilor directe, care vor fi eliminate în totalitate în România până în 2017, statele membre au mai multă flexibilitate ce vizează sectoare sau regiuni mai sensibile. Aş vrea să menţionez suplimentarea specială care va fi plătită tuturor tinerilor fermieri care vor intra în sector. Ştiu că dl Dacian Ciolos era foarte mândru de această realizare şi înţeleg că este un puternic mesaj în procesul de modernizare a sectorului agricol de-a lungul UE. Prin pilonul II PAC oferim cele mai evidente instrumente pentru a aborda genul de probleme pe care le vedeţi în zonele rurale. În cadrul noului Plan de Dezvoltare Rurală sunt evidenţiate 6 priorităţi pentru perioada până în 2020. Acestea includ promovarea unui transfer mai mai rapid al inovării în agricultură, silvicultură şi în zonele rurale, promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltarea economică în mediului rural. Regulile UE oferă o gamă largă de instrumente statelor membre pentru aceste provocări, dar punctul cheie îl reprezintă faptul că este la latitudinea fiecărui stat membru sau regiune să-şi conceapă propriul program, adaptat propriilor nevoi. 

Daţi-mi voie să conturez o serie de opţiuni care sunt disponibile. Pentru fermieri şi cei direct implicaţi în agricultură sunt disponibile servicii de consultanţă agricolă, la fel ca şi sprijinul venit prin plăţile directe. Există, de asemenea şi varianta pentru tinerii fermieri de a primi subvenţii pentru instalarea la sate. Alte măsuri includ ajutor pentru îmbunătăţirea sustenabilă a managementului şi performanţelor fermelor şi afacerilor din mediul rural. Un alt punct esenţial este faptul că sprijinul pentru dezvoltarea rurală nu este limitat strict la activitatea agricolă. Intreprinderile Mici si Mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei rurale a UE. Dezvoltarea fermelor şi a activităţilor non-agricole ar trebui să urmărească promovarea ocupării forţei de muncă şi dezvoltarea de afaceri de calitate în mediul rural, păstrarea locurilor de muncă actuale, reducerea fluctuaţiei sezoniere a forţei de muncă, dezvoltarea sectorului non agricol şi al procesării alimentelor. Sunt, de asemenea, încurajate în noul Plan de Dezvoltare Rurală, îmbunătăţirea serviciilor şi infrastructurii, ce conduc la incluziunea socială şi inversarea tendinţelor referitoare la declinul socio economic şi depopularea zonei rurale. În România, fondurile UE pentru dezvoltare rurală au contribuit deja la construirea de drumuri locale, la conectarea comunităţilor la sistemele de apă şi canalizare, toate acestea fac o mare diferenţă în ce priveste calitatea vieţii şi asigura condiţii de bază necesare atragerii companiilor care vor să se stabilească în mediul rural. Am salutat, de asemenea, inţiativa dlui. ministru Constantin de a folosi câteva din noile instrumente – cum ar fi asigurarea de sprijin pentru mici fermieri care sunt de acord să transfere definitiv exploataţiile lor. Cred că are potenţial să devină o iniţiativă utila pentru restructurarea agriculturii. România a preluat şi câteva măsuri referitoare la cooperare. În acest sens, s-a pus un accent deosebit, în noul PDR, pe promovarea asocierii dintre fermieri. Sunt interesat de tematica sub-programelor, pentru ajutarea sectorului pomicol să devină mai competitiv, dar şi de deciziile României de a iniţia un fond mutual de ajutorare a fermierilor pentru a face faţă riscurilor economice generate de secetă sau alte calamităţi. Am înţeles că accesul la credite a fost o barieră în implementarea măsurilor din PNDR 2007-2013, ca atare, în completarea fondului de garantare pentru FEADR, invit România să exploreze cu atenţie toate posibilităţile pentru a asigura credite pentru fermieri şi afacerile din mediul rural. Abordarea LEADER pentru dezvoltarea rurală şi-a dovedit, după mai mulţi ani, eficienţa în promovarea zonei rurale prin luarea în considerare a nevoilor multi sectoriale din zona rurală prin abordarea de jos în sus. Aud întrebarea dvs ”unde ne aflăm cu Programul de Dezvoltare Rurală din România?” Vă pot confirma că biroul pe care îl conduc lucrează în colaborare strânsă cu ministerul agriculturii. Pot de asemenea să confirm că am discutat câteva subiecte şi cu dl ministru Constantin. Daţi-mi voie să vă spun că acum, fiind aici, sunt mult mai convins decât eram la începutul săptămânii că PDR a României poate fi aprobat în seria următoare de aprobări din lunile viitoare. Nu aş vrea să spun prea multe despre aspecte punctuale din draftul acestui program. Sunt sigur că sunteţi conştienţi de modul în care programul se conturează. 

În contextul datelor referitoare la fenomenul de sărăcie din mediul rural pe care le-am menţionat anterior, sunt foarte încântat că România prevede o serie de măsuri de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale în zonele rurale. Sunt interesat să aud că sub Programul LEADER, România a pus un accent deosebit pe implicarea minorităţilor în GAL pentru a încerca să îmbunătăţească incluziunea socială în zona rurală. Un punct important în noul plan este stabilirea de ţinte concrete cu scopul de a cuantifica mai bine obiectivele specifice şi realizările măsurilor. Am observat că România îşi propune ţinte ambiţioase în noul PDR, acestea includ crearea de 27.000 de locuri de muncă în mediul rural, îmbunătăţirea serviciilor de bază şi infrastructura pentru 2,6 mil de locuitori din mediul rural (27% din populaţie), văd de asemenea, obiectivul ca întreaga zonă rurală să fie acoperită de Programul Leader. 

Stimate Doamne, Stimaţi Domni, 
Sper că v-am oferit un punct de vedere despre ce poate UE să facă pentru dvs, şi despre cum colaborăm cu administraţia naţională pentr a ne asigura că noul PNDR este bine structurat. Totuşi, succesul adevărat al programului va depinde de cum dvs. şi colegii dvs. veţi folosi aceste oportunităţi astfel încât acestea să furnizeze întregul lor potenţial mediului rural. 

Mulţumesc şi succes!